Cineva să ne aducă tristețea înapoi

s1yk.deviantart.com

Ca să se învârtă, Pământul are nevoie de zâmbete largi. E o hăhăială extraordinară în jur, un râs isteric în Univers.

Tristețea a devenit un fel de ciumă, iar cel care și-o permite, un izolat social. Nu avem dreptul să (ne) plângem pentru că durerea sufletească publică e unul dintre cele mai mari păcate ale secolului. Și cum s-ar putea altfel? Nu avem cu toții reputații de întreținut, așteptări de satisfăcut și aparențe de hrănit? Nu ne visăm cu toții niște învingători în jocul de-a succesul, de-a reușita, de-a maturitatea? Unde naiba să mai încapă fragilitățile umane, perioadele confuze, inimile frânte și întrebările existențiale?

Ca să se învârtă, Pământul are nevoie de bună dispoziție. Nu contează că ne vine câteodată să urlăm de dor, nu e important că pe unii îi bântuie traume, frici și boli, nu are nicio relevanță amărăciunea, nu-i la modă supărarea.

Așa că arborăm cu încăpățânare zâmbete protocolare și rânjete forțate, în graba de a demonstra cât ne e de bine și așa continuă să domnească o hăhăială extraordinară în jur. Și așa continuă să fie un râs isteric în Univers.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.